CUM SĂ LE VORBIM COPIILOR DESPRE BOALĂ / PANDEMIE

Divizia de Psihologie Clinică din cadrul Societății Britanice de Psihologie tocmai a publicat o serie de recomandări foarte folositoare pentru părinți în comunicarea cu copiii despre situația actuală legată de pandemia Covid-19. Am ales să traduc textul întrucât este o resursă importantă în contextul actual, dificil pentru copii și adulți deopotrivă.

Articolul este preluat integral și tradus din limba engleză de pe site-ul Societății Britanice de Psihologie. Pentru varianta originală în engleză accesați https://www.bps.org.uk/sites/www.bps.org.uk/files/Policy/Policy%20-%20Files/Talking%20to%20children%20about%20illness.pdf

Copii cu vârste între 0 – 3 ani
Ce ar putea face / spune copilul– pot deveni confuzi repede sau să înțeleagă greșit lucrurile pe care le aud de la adulți;
– pot fi disturbați ca urmare a schimbării rutinei zilnice; pot manifesta acest lucru: devenind mai dependenți, modificându-și obiceiurile legate de toaletă, alimentare sau somn;
– pot spune lucruri care nu au niciun sens / înțeles pentru adulți;
– pot să nu înțeleagă de ce adulții sunt îngrijorați / speriați / tristi;
– pot continua să se joace chiar și atunci când situația în jurul lor devine gravă (când cineva drag este bolnav)
Cum îl poți ajuta– nu folosi explicații complicate; folosește propoziții scurte și concentrează-te pe „aici și acum” – ce veți face azi, mâine..fii sincer și nu folosi multe detalii atunci când oferi explicații;
– concentrează-te pe structură și rutină – fă lucrurile într-un fel apropiat de felul în care le făceați înainte;
– petrece timp jucându-te cu copilul: încearcă să limitezi timpul pe care îl petrece pe device – uri;
– folosește-te de păpuși și de povești pentru a explica situații sau concepte, pe care este important ca cel mic să le înțeleagă;
– acolo unde trebuie să faci o schimbare în rutina zilnică, oferă explicații sincere și scurte (Ex.: Mami lucrează de acasă. Asta înseamnă că voi fii cu tine acasă mult timp, în loc să merg la birou);
– limitează conversațiile din casă legate de pandemie și știrile pe care copilul le poate auzi.
Copii cu vârste între 4 – 7 ani
Este important să înțelegi că– copiii sunt concentrați pe ceea ce se întâmplă în prezent și în mediul apropiat – ce se întâmplă în jurul lor, ce se va întâmpla mâine / în curând și cum se simt în momentul prezent;
– vor încerca să înțeleagă lucruri / concepte pe care nu și le pot imagina;
– s-ar putea să le fie dificil să înțeleagă lucruri complicate pe care nu le pot vedea propriu – zis, concret, așa cum este boala;
– vor înțelege boala sub forma unor simptome ușoare, așa cum sunt tusea sau nasul care curge;
– vor începe să înțeleagă faptul că unele boli le pot contacta, dar pot deveni confuzi și crede că pot contacta toate bolile;
– vor înțelege că anumite comportamente te pot menține sănătos (cum ar fi spălatul pe mâini); cu toate acestea pot deveni confuzi și crede că acest lucru te protejează total din a te îmbolnăvi.
Ce ar putea face / spune copilul– pot repeta din ce în ce mai des acele comportamente despre care cred că îi vor menține sănătoși, întrucât i-au auzit pe adulți vorbind despre acest lucru;
– ca părinte i-ai putea vedea jucându-se sau punând în scenă povești cu teme legate de boli / îmbolnăvire; poveștile pe care le joacă / creează pot fi confuze sau eronate;
– copiii își pot imagina sau „pune de la ei” explicații, astfel încât adulții se pot întreba: „De unde a auzit lucrul ăsta?”;
– copiii se pot învinui sau pot crede că ceva s-a întâmplat din vina lor (Spre ex.: „Bunica este bolnavă pentru că nu m-am spălat pe mâini”);
– pot continua să se joace chiar și atunci când situația în jurul lor devine grea (Spre ex.: dacă o persoană dragă lor este într-o stare proastă de sănătate);  
– pot pune o mulține de întrebări în mod repetitiv pentru că vor căuta să înțeleagă lucrurile pe care le-au auzit despre boală.
Cum îl poți ajuta– Folosește-te de povești sau de jocuri pentru a-l ajuta pe copil să înțeleagă mai bine situația;
– Răspunsurile oferite la întrebările copilului nu trebuie să fie din ce în ce mai complexe – odată ce i-ai oferit o explicație, repetă acea explicație ori de câte ori este nevoie / te întreabă. Dacă nu știi ce să-i răspunzi, spune-i lucrul acesta, în loc de a inventa!
– Ajută-ți copilul să-și numească emoțiile, să spună ce simte, făcând tu însuți lucrul acesta primul;
Copii cu vârste între 7 – 12 ani
Este important să înțelegi că– La vârsta aceasta copii pot înțelege că oamenii au nevoi și perspective diferite de ale lor;
– Copiii în continuare înțeleg lucrurile din perspectiva lor, deci vor fi influențați în special de acest lucru
– Cred că boala se poate manifesta sub forma multor simptome și de aceea multe lucruri se pot petrece în interiorul corpului lor, lucruri pe care nu le pot vedea;
– Pot înțelege că a urma sfaturile medicilor îi poate ajuta să fie bine, însă tot au nevoie de încurajări și îndemnuri de a urma sfaturile
– ;Sunt mult mai capabili la această vârstă să înțeleagă conceptele de timp și permanență și vor înțelege că oricine poate muri iar acest lucru este permanent.
Ce ar putea face / spune copilul– Să nu vorbească despre ceea ce îi îngrijorează de teamă de a nu-și supăra părinții, prietenii sau alte persoane la care țin;
– Să aibă dificultăți să vorbească despre starea de distress / îngrijorare – s-ar putea să nu-și dea seama de ce se simt îngrijorați sau stresați;
– Este mult mai probabil ca la ei stresul să se manifeste sub forma unor simptome somatice: dureri de cap, de burtă sau să-și dorească mai mult contact fizic cu persoanele apropiate;
– Mai mult decât copiii de vârstă mai mică, vor pune mai multe întrebări despre impactul pe care boala o poate avea asupra vieții oamenilor și schimbările care se pot produce.
Cum îl poți ajuta– Încurajează-l să-și exprime emoțiile – desenând, inventând povești sau adresând întrebări – puteți crea o cutie a emoțiilor în care copilul să scrie și să-și pună întrebările și gândurile iar apoi toate acestea pot fi discutate cu un adult;
– Spune-i că este normal să simtă frică, confuzie, etc și spune-i ce faci tu pentru a-ți gestiona îngrijorările și frica;
– Asigură-țe că face mișcare pentru a-l ajuta să-și gestioneze simptomele fizice cauzate de stres (mușchi încordați, rigiditate);
– Asigura-te că cel mic nu își va lua rolul de adult din dorința de a-i ajuta pe ceilalți;
– Asigura-te că explicațiile pe care le oferi copilului sunt exacte și explică-i diferența dintre afecțiuni (copilul s-ar putea să fi auzit că dacă ai tuse este un lucru îngrijorător și vor trebui să înțeleagă că nu toate formele de tuse sunt îngrijorătoare).
Copii cu vârste peste 13 ani
Este important să înțelegi că– La această vârstă copiii înțeleg bine conceptul de „timp”, își pot imagina cum vor arăta lucrurile în viitor sau își pot imagina diverse scenarii / posibilități în viitor. Ca urmare a acestui lucru, s-ar putea să se îngrijoreze mai mult atunci când se gândesc la viitor, la lucrurille care încă nu s-au întâmplat;
– Adolescenții pot înțelege cauzele diferite ale bolilor, că bolile se pot manifesta diferit și pot înțelege impactul pe care stresul și îngrijorările îl pot avea asupra sănătății fizice;
– Adolescenții sunt puternic influențați de prieteni – de aceea cu toate că pot înțelege multe despre boală, ei pot fi puternic influențați de lucrurile pe care prietenii lor le fac și spun;
– pentru că își construiesc propria identitate, vor fi înclinați să se intereseze ei înșiși și să-și formeze propriile opinii;
– influența părinților poate deveni din ce în ce mai mică în felul în care înțeleg informațiile și în felul în care se comportă.
Ce ar putea face / spune adolescentul– S-ar putea să-și întrebe din ce în ce mai puțin părinții și să-și caute propriile surse de informare (media, prietenii);
– Pot fi influențați de prieteni în felul în care se comportă și să-și dorească să facă ceea ce fac prietenii lor;
– S-ar putea să fie mai interesați de aspectele morale, sociale și emoționale ale bolii și impactul mai larg pe care boala îl are d.p.d.v. social; acest lucrul s-ar putea să-i facă să se simtă mai îngrijorați și triști decât copiii de vârstă mai mică;
– S-ar putea să-și dorească să găsească moduri de a-i ajuta pe ceilalți.
Cum îl poți ajuta– Lasă-l să știe că poate veni la tine pentru discuții, sprijin și afecțiune;
– Adresează-i întrebări directe de tipul: „Ce părere ai despre știrea că..?;
– Furnizează-i informații din surse credibile: „Am citit asta astăzi… Ce părere ai?”;
– Sprijină-l atunci când dorește să vorbească cu prietenii lui;
– Oferă-i opțiuni și încurajează-i deciziile în contextul a ceea ce este posibil și adecvat să facă: dacă adolescentul nu poate ieși pe afară, oferă-i mai multe opțiuni vis – a – vis de ceea ce poate face în casă;
– Sugerează-i moduri în care îi poate ajuta pe ceilalți, moduri care sunt adecvate în contextul dat;
– Ajută-l să-și regândească îngrijorările – cum se poate gândi dintr-o altă perspectivă la situația actuală, lucru care să-l ajute să găsească partea bună din tot contextul.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s