Anxietatea la copii – cum o recunoști și când este momentul să ceri ajutorul unui psiholog pentru copii?
Ce este anxietatea la copii și de ce este important să o recunoaștem?
Anxietatea la copii este una dintre cele mai frecvente probleme emoționale pentru care părinții solicită evaluare psihologică sau consiliere psihologică.
Am întâlnit în cabinet, în lucrul cu copiii, adolescenții și părinții lor, mai multe situații:
- părinți care solicită sprijinul psihologului pentru evaluarea psihologică sau consilierea copilului, cu îngrijorări disproporționate față de starea reală a copilului
- părinți care se prezintă cu copilul pentru că acesta din urma a solicitat. Sunt situații în care însuși copilul este cel care cere sprijin psihologic, în ciuda faptului că părintele nu observă nimic problematic la copil
- părinți care au fost îndrumați către o evaluare psihologică sau către consiliere psihologică de către rude, prieteni, medic de familie etc, fie pentru că ei și-au exprimat diverse îngrijorări, fie pentru că ceilalți au observat ceva îngrijorător la copil
- părinți care au îngrijorări reale cu privire la starea psihică a copilului, iar starea psihică a copilului chiar necesita sprijin de specialitate.
Indiferent de motiv, apelul la un psiholog pentru copii poate ajuta în înțelegerea cauzelor anxietății copilului și în alegerea celei mai potrivite forme de sprijin psihologic.
Când și de ce apelează părinții la un psiholog pentru copii?
În ceea ce privește stările de frică mai intensă sau de anxietate ale copilului, nu există un răspuns fix când este necesar să apelați la o evaluare psihologică sau consiliere psihologică.
O să discutăm mai jos despre câteva repere pe care le puteți avea pentru a stabili când este momentul să apelați la psiholog în situațiile în care copilul are stări de frică mai intensă sau anxietate.
Anxietate sau frică?
Cum le diferențiem pe acestea două? În practica psihologică, anxietatea la copii se manifestă diferit de fricile obișnuite și necesită uneori evaluare psihologică specializată.
Anxietatea este de fapt o frică mai intensă, frecventă, repetitivă, care se poate manifesta fie în situații diverse, fie raportat la un anumit tip de situație (spre exemplu, frica de școală, frica de albine etc), care interferează cu ritmul zilnic al copilului și îi limitează activitățile zilnice, depășește capacitățile copilului de a o gestiona (deci nu reușește să îi facă față) și care creează un stres semnificativ copilului.
Spre exemplu, toți copiii de vârstă școlară pot manifesta în etape diferite frica de a merge la școală, fie că vorbim de frica de profesori, de evaluare, de teste sau frica de a interacționa cu colegii. Însă doar la unii copii această frică devine repetitivă, frecventă, intensă, creând un stres semnificativ copilului și interferând cu ritmul lui zilnic de viață și cu desfășurarea de activități specifice vârstei.
Cum se manifestă anxietatea care necesită sprijin de specialitate?
Mai jos, câteva repere și exemple de frici care evoluează ca mod de manifestare spre anxietate:
La preşcolari (~3–6 ani)
- Refuz frecvent de a merge la grădiniţă sau de a se despărţi de părinţi.
- Frici intense (întuneric, monştri, separare) care persistă, somn agitat, coşmaruri.
- Retragere socială, plâns excesiv când părintele nu e prezent.
La şcolari (~7–11 ani)
- Stări de furie, opoziționism, comportamente agresiv fizic și verbal față de părinți, colegi etc.
- Refuz şcolar, preocupări excesive („dacă mi se întâmplă ceva rău”), perfecţionism.
- Evitare de situaţii noi, teamă de ridicol sau de greşeli.
La adolescenţi (~12–17 ani)
- Izolare socială (evită prietenii, activităţi), iritabilitate, atacuri de panică (bătăi rapide, transpiraţie, senzaţie de sufocare).
- Scăderea performanţelor şcolare, dificultăţi de concentrare, somn neregulat.
- „Ceilalţi nu mă înţeleg”, teamă de viitor, comparaţie excesivă cu alţii.
Aceste manifestări pot indica prezența unei tulburări de anxietate la copii și ar trebui discutate cu un psiholog pentru copii sau specialist în consiliere psihologică pentru adolescenți.
Când este momentul să cereți ajutorul unui psiholog pentru copii?
O modalitate de a „testa” dacă este vorba doar de o frică care se manifestă pentru o perioadă de timp limitată sau este vorba despre o anxietate îngrijorătoare, este de a aștepta o perioadă, de a observa ce se întâmplă.
- Frica crește în intensitate, rămâne la același nivel sau se diminuează?
- Copilul pare mai capabil de a o tolera și de a o gestiona?
- Interferează frica din ce în ce mai mult cu ritmul lui zilnic?
- Dumneavoastră ca părinți vă simțiți din ce în ce mai depășiți și neputincioși în a ajuta copilul?
În funcție de răspunsul la aceste întrebări, puteți lua o decizie mai informată despre momentul în care este indicat să apelați la psiholog.
Un psiholog pentru copii vă poate oferi o evaluare psihologică completă și recomandări personalizate pentru gestionarea anxietății copilului.
Rolul evaluării psihologice în înțelegerea anxietății copilului
O evaluare psihologică realizată corect ne va permite:
- identificarea tipului de anxietate și a gradului în care afectează copilul în prezent și pe termen lung
- înţelegerea contextului familial, şcolar şi personal care poate influența felul în care se manifestă anxietatea copilului
- stabilirea nevoilor de intervenție, adică de consiliere psihologică, apelul la alți specialiști (spre exemplu psihiatru) sau un alt tip de intervenție (spre exemplu, colaborarea mai strânsă cu școala dacă vorbim despre anxietate în context școlar).
Concluzie – când sprijinul unui psiholog pentru copii este esențial
Copiii și adolescenții manifestă frici în mod frecvent, de-a lungul vieții, însă atunci când frica se transformă în anxietate persistentă și afectează starea de bine a copilului, este necesar să luați în calcul sprijinul unui psiholog pentru copii, realizarea unei evaluări psihologice pentru început, urmată de o consiliere psihologică, dacă se impune.
Articol scris de Patricia Aramă, psiholog clinician, expert psiholog, specializată în evaluarea și expertiza psihologică judiciară a copiilor
Contact psiholog copii București
Dacă observați la copilul dumneavoastră semnele descrise — persistență, intensitate crescută, interferență cu viaţa de zi cu zi — este momentul să luați în considerare o evaluare psihologică. În calitate de psiholog în Bucureşti, specializată în evaluarea şi consilierea copiilor şi adolescenţilor, vă stau la dispoziţie pentru o consultaţie iniţială. Pentru a intra în contact, completați câmpurile de contact de mai jos sau folosiți datele de contact de aici.

Leave a Reply